imbarcare

imbarcare
imbarcare [der. di barca1, col pref. in-1] (io imbarco, tu imbarchi, ecc.).
■ v. tr.
1. (marin.)
a. [far salire persone su un'imbarcazione o su un aereo: i. i passeggeri ] ◀▶ sbarcare.
b. [caricare a bordo: i. viveri, munizioni ] ▶◀ caricare. ◀▶ scaricare.
2. (fig.) [mettere qualcuno a parte di un'impresa, di un affare e sim., con la prep. in del secondo arg.: i. uno in un brutto affare ] ▶◀ (fam.) cacciare, coinvolgere, (fam.) ficcare, mettere. ◀▶ tirare fuori.
■ imbarcarsi v. rifl.
1. (marin.)
a. [salire su una nave come passeggero o come membro dell'equipaggio, con la prep. su o assol.: i. su un piroscafo ; i. alle otto ] ▶◀ salire a bordo. ◀▶ sbarcare (da).
b. [mettersi in mare per raggiungere una determinata meta, con la prep. per : i. per l'America ] ▶◀ salpare.  partire.
2. (fig., fam.)
a. [impegnarsi in un'impresa, un affare e sim., con la prep. in : i. in un brutto affare ] ▶◀ (fam.) cacciarsi, (fam.) ficcarsi, (fam.) impelagarsi.  mettersi. ◀▶ tirarsi fuori (da).
b. (estens., non com.) [essere colto da un improvviso innamoramento, con la prep. di : si è imbarcato di una collega ] ▶◀ infatuarsi, invaghirsi, (fam.) prendere una cotta (o una sbandata o una scuffia) (per).  innamorarsi.
■ v. intr. pron. [di assi, travi e sim., assumere una forma curva per eccessivo peso] ▶◀ arcuarsi, curvarsi, flettersi, incurvarsi, svergolarsi.

Enciclopedia Italiana. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • îmbarcare — ÎMBARCÁRE, îmbarcări, s.f. Acţiunea de a (se) îmbarca şi rezultatul ei. – v. îmbarca. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Îmbarcare ≠ debarcare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  îmbarcáre s. f., g. d. art. îmbarcării; pl …   Dicționar Român

  • imbarcare — 1im·bar·cà·re v.tr. AU 1. far salire o portare a bordo di una nave o di un aereo: imbarcare i passeggeri, imbarcare merci Contrari: 1sbarcare. 2. fig., coinvolgere in una situazione difficile e rischiosa: ti hanno imbarcato in un brutto affare 3 …   Dizionario italiano

  • imbarcare — {{hw}}{{imbarcare}}{{/hw}}A v. tr.  (io imbarco , tu imbarchi ) 1 Caricare o prendere a bordo cose, persone o animali: imbarcare le merci | Imbarcare acqua, di imbarcazione che riceve acqua. 2 (est.) Caricare o far salire animali, persone o cose… …   Enciclopedia di italiano

  • imbarcare — A v. tr. 1. (mar.) caricare, prendere a bordo, stivare □ (acqua) lasciar penetrare, ricevere, riempirsi CONTR. sbarcare, scaricare 2. (est., su mezzo di trasporto) caricare, far salire CONTR. fare scendere …   Sinonimi e Contrari. Terza edizione

  • scalo — {{hw}}{{scalo}}{{/hw}}s. m. 1 Piano inclinato verso l acqua per varare le navi o tirarle in secco. 2 (est.) Complesso di attrezzature necessarie all arrivo, alla sosta e alla partenza di merci e passeggeri, in stazioni ferroviarie, porti e… …   Enciclopedia di italiano

  • imbarco — s.m. [der. di imbarcare ] (pl. chi ). 1. [l operazione dell imbarcarsi] ◀▶ sbarco. 2. [banchina a cui accostano i bastimenti per imbarcare o sbarcare i passeggeri] ▶◀ embarcadero, imbarcadero, (non com.) imbarcatoio, pontile …   Enciclopedia Italiana

  • sbarcare — [der. di barca1, col pref. s (nel sign. 3), in contrapp. a imbarcare ] (io sbarco, tu sbarchi, ecc.). ■ v. tr. 1. (marin.) [far scendere da un imbarcazione o da un aeromobile merci o passeggeri, anche con la prep. da del secondo arg.: s. le… …   Enciclopedia Italiana

  • Embark — Em*bark , v. t. [imp. & p. p. {Embarked}; p. pr. & vb. n. {Embarking}.] [F. embarquer; pref. em (L. in) + barque bark: cf. Sp. embarcar, It. imbarcare. See {Bark}. a vessel.] 1. To cause to go on board a vessel or boat; to put on shipboard. [1913 …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Embarked — Embark Em*bark , v. t. [imp. & p. p. {Embarked}; p. pr. & vb. n. {Embarking}.] [F. embarquer; pref. em (L. in) + barque bark: cf. Sp. embarcar, It. imbarcare. See {Bark}. a vessel.] 1. To cause to go on board a vessel or boat; to put on shipboard …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Embarking — Embark Em*bark , v. t. [imp. & p. p. {Embarked}; p. pr. & vb. n. {Embarking}.] [F. embarquer; pref. em (L. in) + barque bark: cf. Sp. embarcar, It. imbarcare. See {Bark}. a vessel.] 1. To cause to go on board a vessel or boat; to put on shipboard …   The Collaborative International Dictionary of English

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”